Proiect fotografic de istorie vie dedicat memoriei caporalului Mușat, de către Asociația „Ferdinand I”

Proiect fotografic de istorie vie dedicat memoriei caporalului Mușat, de către Asociația „Ferdinand I”

Istorie, Universul

august 20, 2021


Proiect fotografic de istorie vie dedicat memoriei caporalului Mușat, de către Asociația „Ferdinand I”

Se împlinesc în acest an, pe 13 august, 104 ani de la moartea eroică a caporalului Constantin Muşat, unul dintre cei mai importanţi eroi ai Primului Război Mondial. Caporalul ilfovean a rămas în memoria colectivă, după ce, rămas fără o mână în timpul luptelor din munţi, a refuzat să fie lăsat la vatră. Soldatul cu un singur braţ a continuat războiul aruncând grenade cu braţul rămas.

Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” a realizat în memoria caporalului Constantin Mușat un proiect fotografic de istorie vie, tribut adus jertfei celui care la 27 de ani a apărat cu un singur braț pământul românesc, în prima linie a Războiului de Întregire Națională.

Constantin Muşat a fost rănit de mai multe ori atât pe Valea Oltului dar şi la Câineni, refuzând să fie trimis la un spital. După bătălia de la Câineni a fost transferat în Moldova cu ceea ce a mai rămas din Batalionul 1 al Regimentului 2 Grăniceri. Aici va lupta la Râpa Roşie, o altă bătălie cumplită, de această dată în Munţii Vrancei.

Aici trupele române reuşesc să apere drumul către Moldova, ultima redută a României în acel an fatidic. Soldatul Muşat nu s-a putut bucura de victorie. A fost rănit grav în bătălie, iar o schijă practic i-a retezat braţul. Braţul stâng i-a fost amputat la un spital de campanie, iar Constantin Muşat, proaspăt avansat la gradul de caporal, pentru vitejie, este transferat la Iaşi pentru refacere.

Războiul se încheiase pentru caporalul Muşat. Urma să fie lăsat la vatră şi decorat. Decizia militarului i-a uluit pe medici dar mai ales pe cei de la comandament. Constantin Muşat a refuzat trimiterea la vatră şi a solicitat expres să fie lăsat să lupte în continuare pe front. A fost reîncadrat în batalionul în care luptase. Nu putea să ţină o puşcă, dar nu era inutil.

Devenise grenadier. Scotea „cuiul” cu dinţii şi arunca puternic. Ofiţerii apreciau forţa plugarului. Fără o mână, caporalul Constantin Muşat s-a distins ca erou în luptele ce opreau armatele inamice să cucerească şi ultimul teritoriu românesc, adică Moldova. Deşi era ciung, caporalul din Ilfov arunca grenadele cu o forţă şi o precizie extraordinară.

Pe Dealul Coşna la cota 789 s-au dat cele mai cumplite lupte. Era 13 august 1917 când armata română a dat un nou asalt sub comanda lui Dimitrie Dimăncescu. Printre combatanţi se afla bineînţeles şi caporalul Muşat cu tot cu grenadele. Ceea ce s-a întâmplat în aceea zi, este imprimat astăzi pe o placă comerativă sub statuia caporalului în apropierea Gării Buşteni. „În ziua de 13 august 1917, pe frontul de pe Valea Oituzului, prin răpăitul arsurzitor al armelor se auzea, mereu, ca o îmbărbătare, glasul caporalului grenadier Muşat: „Grenade, băieţi, daţi grenade!”. În timp ce arunca o grenadă, caporalul a fost împuşcat în piept.

A rămas în picioare fiind împuşcat de mai multe ori. A tras „cuiul” şi a azvârlit ultima sa grenadă. A fost găsit mort. Este citat prin Înaltul Ordin de Zi nr. 32 din 12 februarie 1917 al Regelui Ferdinand pentru curaj şi vitejie deosebită.

În perioada interbelică, au fost ridicate mai multe statui pentru a-l omagia pe grenadierul român. În 1923, soldaţii din regimentul 2 Grăniceri au ridicat o cruce pe locul unde a murit la Coşna, caporalul Muşat, iar sculptorul Ion Dimitriu Bârlad a primit comandă, trei statui care să-l imortalizeze pe caporal aruncând ultima sa grenadă. Statuile se află la Bârlad, Brăila şi Buşteni, ultima fiind amplasată în 1928, la dezvelire participând şi regina Maria.

Documentare și foto: prof. Andrei Popete Pătrașcu | Reconstituire istorică a caporalului Mușat: Liviu Burcea, președinte Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” | Foto monument „Ultima grenadă a caporalului Mușat” (Bușteni, 2021): Gabriel Ionescu.

 » sursa: www.1859.EU

Autor:redactia