Lecția de istorie. 102 ani de la intrarea Armatei Române în Budapesta

Lecția de istorie. 102 ani de la intrarea Armatei Române în Budapesta

Istorie, Universul

august 6, 2021


Lecția de istorie. 102 ani de la intrarea Armatei Române în Budapesta

În urmă cu 102 ani, la 4 august 1919, armata română intra în centrul Budapestei. Acesta a fost finalul operaţiunilor militare care au adus României Transilvania. Despre succesul campaniei româneşti din Ungaria, trebuie spus că reprezintă o premieră istorică atribuită armatei române, fiind practic prima intervenție armată anticomunistă din istorie.

Pe 3 august 1919, după confruntări militare sângeroase și pierderi importante, marile unități ale armatei ungare (Diviziile 1, 4, 5, 6 și 7 Infanterie) și-au trimis parlamentari în vederea capitulării, având tăiate toate căile de retragere. Succesele armatei române între 30 iulie și 3 august au fost remarcabile, Armata Roșie ungară fiind practic destrămată. Pentru ziua de 4 august, s-a hotărât preluarea de către Armata Română a controlului deplin asupra spațiului dintre Tisa și Dunăre, procedând la o nouă grupare a forțelor din subordine. Drumul spre capitala Ungariei, oraș de aproape un milion de locuitori, era complet deschis.

Primele subunități ale Armatei Române care vor intra în Budapesta aveau să fie tocmai cele trei escadroane din Brigada 4 Roșiori, aflate sub comanda generalului Gheorghe Rusescu; ele erau însoțite de două grupe de mitraliere din Regimentul 6 Roșiori și de o secție de artilerie călăreață (două piese de artilerie). La bariera de est a orașului, pe o ploaie torențială, forțele române au fost întâmpinate de o delegație a noului guvern, care a solicitat generalului român să nu intre în capitală.

Rusescu a ordonat ca tunurile să fie îndreptate spre Budapesta în poziție de luptă; în seara zilei de 3 august, generalul român străbătea străzile metropolei în fruntea cavaleriștilor. Pe timpul nopții, efectivele române au fost cartiruite în cazarma „Arhiducele Joseph”. În dimineața zilei următoare, Divizia 2 Cavalerie și Diviziile 1 și 2 Vânători române au continuat înaintarea spre Budapesta. Unitățile de cavalerie, depășind orașul, au realizat un cap de pod la 3 km vest de capitala Ungariei, iar Divizia 1 Vânători a preluat sub control Pesta, pentru a pregăti intrarea solemnă a trupelor române în oraș în condiții de siguranță deplină.

La 4 august, ora 18.00, generalul Mărdărescu, comandantul trupelor din Transilvania, primea pe Bulevardul Andrássy defilarea unui detașament compus din Regimentul 4 Vânători, un escadron din Regimentul 23 Artilerie și un divizion din Regimentul 6 Roșiori. Guvernator al Budapestei a fost numit generalul Ştefan Holban.

Victoria Armatei Române, ca răspuns la atacurile maghiare și nerecunoașterea realităților militare și politice de către autoritățile de la Budapesta, a presupus numeroase jertfe.Pierderile suferite de Armata Română între 20 iulie și 18 august 1919 au fost dureroase, cifrându-se la 123 de ofițeri și 6.434 de soldați morți, răniți și dispăruți. De la începutul ostilităților, în martie 1919, și până la sfârșitul lor, în august 1919, pierderile suferite de Armata Română s-au ridicat la 188 de ofițeri și 11.478 de soldați, dintre care 69 de ofițeri și 3.556 de soldați au făcut supremul sacrificiu pe câmpul de luptă.

Această jertfă de sânge dată de Armata Română după încheierea Primului Război Mondial a fost absolut necesară pentru consfințirea hotărârii de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

• Andrei POPETE PĂTRAȘCU, vicepreședinte Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I”

Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I”

 » sursa: www.1859.EU

Autor:redactia